Corneliu Furculiță: Vrem- nu vrem, chiar și alegerile anticipate duc la crearea unui guvern de coaliție

Liderul fracţiunii parlamentare a PSRM, Corneliu Furculiţă, a declarat Europei Libere că „preşedintele ţării trebuie să-şi execute obligaţiunile constituţionale şi să desemneze candidatul la funcţia de prim-ministru”. Potrivit lui, chiar și decizia cu privire la necesitatea alegerilor anticipate trebuie să fie luată prin consens.

Europa Liberă: Dle deputat, v-am invitat să discutăm acuma, când se încearcă descâlcirea ițelor politice. Unii încearcă totuși să acrediteze ideea că pe 23 martie se consumă cele trei luni de când și-a prezentat demisia premierul Chicu și urma să fie învestit un alt cabinet de miniștri, cu un nou premier, fie se ajunge la declanșarea anticipatelor. Ce ne puteți spune Dvs. astăzi?

Corneliu Furculiță: „Din punct de vedere juridic, data de 23 martie înseamnă expirarea celor 90 de zile din momentul în care a plecat în demisie Guvernul Chicu și-i dă președintelui dreptul – nu obligația! – de a se adresa la Curtea Constituțională pentru constatarea sau neconstatarea circumstanțelor care duc la declanșarea alegerilor anticipate.

Dar, totuși, odată ce Constituția spune destul de clar: pentru ca alegerile anticipate să aibă loc, trebuie să existe cel puțin două tentative de înaintare a guvernului sau în decurs de aceste 90 de zile, inclusiv, parlamentul să nu se fi întrunit nici o dată, pentru a se constata că nu s-a întrunit și nu a elaborat niciun act normativ. De aceea, puțin probabil că Curtea Constituțională ar putea să constate existența acelor condiții care ar duce la declanșarea alegerilor anticipate, deoarece în parlament este o majoritate care a înaintat un candidat, a fost executată doar o singură tentativă de înaintare a prim-ministrului. Care a eșuat – cunoaștem tentativa Guvernului Gavriliță. Deci, Curtea Constituțională nu are ce constata la moment pentru a declara alegeri anticipate și puțin probabil că și președintele are dreptul de a face demers la Curtea Constituțională. Deci, putem avea situația că la 23 martie, în pofida așteptărilor, nu se va întâmpla nimic.”

Europa Liberă: Dar în această săptămână ați putea, fracțiunile, să vă întâlniți cu președinta Maia Sandu?

Corneliu Furculiță: „Dacă președinta Maia Sandu ne face o astfel de invitație, cu plăcere vom executa ceea ce a arătat în decizia sa precedentă. În ultima sa decizie, Curtea Constituțională a indicat expres că președintele trebuie să meargă cu fracțiunile parlamentare în discuții – și în discuții autentice, nu formale, discuții care ar trebui să se soldeze cu un rezultat. În urma discuției ar fi necesar de înaintat o anumită decizie sau o anumită concluzie: în parlament există sau nu există majoritate; există candidatură sau nu există. Și, în pofida circumstanțelor sau în urma acestor circumstanțe, președintele are obligația sa constituțională de a înainta. Nu are discernământul de a decide dacă înaintează sau nu înaintează, cum s-a făcut la ultimele negocieri. Ele au purtat un caracter formal, foarte scurt, toți la un singur loc și în decurs de 30 de minute, după care, în pofida recomandărilor, președintele și-a expus opțiunea sa. Nimeni din fracțiunile prezente la acele consultări nu i-au sugerat președintelui să înainteze repetat candidatura dnei Gavriliță. S-au expus sau pentru guvern, sau pentru anticipate, dar în albia prevederilor Constituției.”

Europa Liberă: Dar Dvs. astăzi puteți să ne spuneți ferm, există majoritate în parlament?

Corneliu Furculiță: „Majoritatea care a înaintat-o pe dna Durleșteanu în calitate de candidat la prim-ministru există în continuare, actul juridic care a avut loc în acea zi este valabil și astăzi – doamnei președinte nu-i rămâne altceva decât să emită decret de înaintare a candidaturii doamnei Durleșteanu, dna Durleșteanu urmează să meargă cu formarea echipei și a programului și să vină în parlament. Dacă ea este votată, atunci criza politică s-a epuizat. Dacă nu votează, atunci sunt circumstanțele de a merge la Curtea Constituțională, pentru a solicita declanșarea procedurii sau Curtea Constituțională, cel puțin, trebuie să constate.”

Europa Liberă: Dar de ce li se reproșează, îndeosebi, deputaților socialiști că nu a fost constituită o majoritate parlamentară așa cum cere regulamentul?

Corneliu Furculiță: „Bine, ce reproșează unul și ce este majoritatea parlamentară, așa cum prevede regulamentul, Curtea Constituțională nu s-a expus în niciun fel asupra formalizării sau asupra formei de creare a acestei majorități, care a înaintat-o în calitate de ministru pe dna Durleșteanu...”

Europa Liberă: Și atunci Curtea poate fi sesizată să dea răspuns dacă 54 de semnături înseamnă o majoritate?

Corneliu Furculiță: „Nu-nu-nu! ...corespunzător, înseamnă că forma în care s-a expus majoritatea este constituțională. Am avut un demers de la dl Nantoi, care cerea expres să se explice dacă este sau nu forma constituțională. Acest demers a fost respins. Într-o forma mai voalată s-a spus că el există sau se preconizează. Deoarece el nu a fost în cadrul acelei decizii a Curții Constituționale, evident, reiese că nu sunt suspiciuni sau nu sunt neajunsuri la formarea acestei majorități constituționale.”

Europa Liberă: Ceea ce se declară în spațiul public, că PSRM, fracțiunea PSRM, care are cele mai multe mandate, urmează să decidă cum se ajunge la un deznodământ al crizei politice. Pe deoparte, Dvs. insistați că aveți un candidat propus de cei 54 de deputați care și-au pus semnăturile pentru Mariana Durleșteanu. Iar pe de altă parte, tot fruntașii PSRM, fracțiunii PSRM, spun că dacă se ajunge la un compromis pentru o altă candidatură, ei ar putea să ia în calcul și un asemenea scenariu.

Corneliu Furculiță: „Bine, noi am făcut un exercițiu care este constituțional și am arătat că suntem deschiși spre colaborare și spre dialog și anume asta a fost și înaintarea candidaturii. Pentru că, ne întoarcem iar, ea este perfect constituțională. Atunci când se mergea conform Constituției, ea trebuia să vină în fața parlamentului și acesta era și deznodământul situației. Dacă se vota..”

Europa Liberă: ...era o situație.

Corneliu Furculiță: „... era o situație. Dacă nu se vota...”

Europa Liberă: ... e cu totul altă situație.

Corneliu Furculiță: „... e cu totul alta. Deci, unde este împotrivirea noastră, în ce constă ea?”

Europa Liberă: Este adevărat că socialiștii care și-au pus semnătura pe lista cu cele 54 de semnături mai are o listă, pe care sunt semnăturile socialiștilor și ai deputaților din fracțiunea Platformei DA și se mai așteaptă ca acolo să se mai adune câteva semnături și, eventual, să fie avansată candidatura dlui Năstase, liderul Platformei DA?

Corneliu Furculiță: „Nu, nu este așa, nu există o astfel de listă unde ar fi deputați din fracțiunea socialiștilor și din Platforma DA. S-a discutat, într-adevăr, și se discută și în prezent, posibilitatea înaintării unui nou candidat, o candidatură de alternativă a doamnei Durleșteanu, cu susținerea altor componente ale parlamentului. Și noi am spus că suntem gata și pentru astfel de propuneri, unicul lucru că ele ar trebui să fie materializate. Noi am așteptat de la colegii din parlament inițiativa, să vină cert, poate să vină fiecare fracțiune cu înaintarea unui candidat, dar cel puțin lista care se începe să fie cu semnăturile fracțiunii corespunzătoare. Deci, poate să vină PD, cu unsprezece semnături, și să îndemne colegii cu o candidatură, poate să vină aceeași Platformă DA, cu candidatura mult discutată a dlui Năstase; dar noi am fi vrut să vedem acea listă cu semnăturile, că mari sunt îndoielile că nici membrii fracțiunii dumnealui nu o să semneze toți, în întregime, sub candidatura dumnealui. Și de aceea cum putem să discutăm ceea ce nu există?”

Europa Liberă: Dvs., astăzi, îi dați șanse dnei Mariana Durleșteanu să ajungă în fruntea guvernului?

Corneliu Furculiță: „Cred că da. Din punct de vedere juridic, există.”

Europa Liberă: Dar ce discutați pe platforma celor patru?

Corneliu Furculiță: „Platforma celor patru, dacă ne referim strict la fracțiunile parlamentare...”

Europa Liberă: PSRM, PAS, PD și Platforma DA.

Corneliu Furculiță: „...nu este o platformă finală și nu este unica formă pe care se discută. Este mai mult o insistență a unei componente a acestei componente din aceste patru...”

Europa Liberă: Partidul Democrat.

Corneliu Furculiță: „Da, exact, noi am discutat cu toate componentele, inclusiv și cu grupul care deja are aceleași drepturi ca și fracțiunile, al dlui Candu. Sincer, nu văd mare diferență între dl Andrian Candu și cu cât ar fi mai mult autentic dl Filip. Le dau egală poziționare. Nu știu de ce ar fi mai autentic dl Filip decât dl Candu, eu nu pot să apreciez. Dacă mi-ați putea spune Dvs. în ce este autenticitatea...”

Europa Liberă: Păi, dar Dvs. ați guvernat împreună cu PD, nu?

Corneliu Furculiță: „La un moment. Și în debutul acestei guvernări, PD avea mult mai mulți deputați. Și nu este o problemă majoră că din acea fracțiune au plecat deputați. Eu nu văd o problemă.”

Europa Liberă: Eu de ce am insistat să răspundeți la această întrebare...

Corneliu Furculiță: „Problema era, mă scuzați, dacă de la PD se duceau la PAS sau se duceau la PPDA. Ei s-au dus într-o formațiune separată. Deoarece știm circumstanțele în care a fost creată acea fracțiune, cine a fost liderul de partid la acel moment. E natural, oamenii s-au separat, au făcut o formațiune politică, au opțiuni, sunt legiferați. Care este problema?”

Europa Liberă: Dle Furculiță, Dvs. ați făcut o declarație politică, spunând că cei patru actori politici din parlament ar fi căzut de acord ca să fie amânate – nu anulate, amânate – alegerile parlamentare, după care a urmat reacția dlui Filip, care a fost aici, în studioul Europei Libere și a spus că nu s-a ajuns la un asemenea compromis.

Corneliu Furculiță: „La ultima întâlnire pe platforma celor patru concluzia este următoarea: două componente optează doar pentru un guvern, mai mult guvern neprovizoriu, dar guvern cu plenitudine, deci nu poate să fie guvern provizoriu.”

Europa Liberă: Deci, nu poate să fie PSRM și Platforma DA?

Corneliu Furculiță: „Nu. Platforma DA și PDM pledează pentru instituirea unui guvern. Socialiștii primesc ambele decizii: și alegeri anticipate, în contextul guvernului actual, și învestirea unui guvern. Depinde cum găsim consensul. Componenta care se numește PAS dorește doar alegeri anticipate. Deja și-au modificat termenul, sunt de acord ca alegerile să fie în funcție de dezvoltarea situației epidemiologice. Iar per general, toate componentele din parlament înțeleg că alegerile anticipate, în momentul de față, sunt periculoase pentru societate în genere. Și dați să ne dăm seama ce ar fi fost dacă se decidea acum petrecerea alegerilor anticipate (și asta ar trebui să fie deja în luna aprilie campanie electoral), cam ce situație ar fi avut loc? Ceea ce dă dovadă că noi am avut totuși dreptate în cazul în care am atenționat asupra stării pandemice și am spus că trebuie să vedem, politicienii, necesitatea petrecerii acestor alegeri și când ele trebuie să fie făcute.”

Europa Liberă: Igor Grosu, unul dintre fruntașii fracțiunii parlamentare PAS a spus că în vară ar fi cel mai potrivit să se desfășoare alegerile parlamentare anticipate, pentru că e perioada caldă și ar putea să mai cedeze agresivitatea acestui virus.

Corneliu Furculiță: „Probabil, dar este doar o prognoză, corect? În cazul că se vor desfășura toate acțiunile după cum le-am planificat și, iarăși, depinde și de evoluția mondială, în general, fiindcă noi nu suntem izolați, virusul britanic n-a fost la noi căpătat...”

Europa Liberă: Acuma se mai vorbește și despre tulpina braziliană...

Corneliu Furculiță: „... și nu se știe ce alte tulpini sunt pregătite. Deci, după evoluția stării de astăzi, da, noi constatăm că ar fi posibil, conform dezvoltării epidemiologice, a desfășurării alegerilor anticipate când se va domoli activitatea virusului și vom scăpa, probabil, de-al treilea val de pandemie.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă președinta Maia Sandu nu acceptă să înainteze un candidat pentru funcția de premier pe care-l propune majoritatea parlamentară?

Corneliu Furculiță: „Nu putem să spunem ce se întâmplă, noi spunem care vor fi acțiunile.”

Europa Liberă: Care vor fi acțiunile?

Corneliu Furculiță: „Posibile, juridice sunt activitatea în acest guvern în continuare.”

Europa Liberă: Adică până în 2023 să-și ducă mandatul?

Corneliu Furculiță: „Teoretic, dacă un actor nu-și face îndatoririle sale constituționale, în cazul de față președintele, temei pentru a dizolva guvernul constituțional nu există atâta timp cât nu se întrunesc, iarăși, cele două condiții. Și în aceste condiții parlamentul poate să activeze în continuare. Și guvernul poate să activeze în continuare în format cu restricții.”

Europa Liberă: Chiar dacă dl Ciocoi ar zice că nu mai îndeplinește funcția?

Corneliu Furculiță: „Dacă nu vrea dl Ciocoi, conform legii, vine următorul vicepremier etc.”

Europa Liberă: Da, dar această situație...

Corneliu Furculiță: „Nu este una normală, una bună...”

Europa Liberă: ...ar aduce și în continuare incertitudine politică.

Corneliu Furculiță: „Evident. Dar, mă rog, asta depinde de activitatea sau de acțiunile fiecărui actor politic. Și fiecare actor politic își poate asuma responsabilitatea față de această situație.”

Europa Liberă: Deci, astăzi, Dvs., ca lider al fracțiunii PSRM, nu puteți să ne spuneți foarte clar, e mai cu șanse scenariul anticipatelor sau învestirii unui nou cabinet de miniștri?

Corneliu Furculiță: „Nu pot să spun pentru că nu este o certitudine și nu este o înțelegere politică. La moment, ambele situații sunt viabile. Cert este că mult timp nu poate dura o astfel de incertitudine și eu am repetat de multe ori: cu cât termenul se va apropia de 23 martie, necătând la aceea că, juridic, el poate însemna diferite lucruri, dar, oricum, formațiunile politice vor trebui să se exprime cert care este opțiunea lor. Ceea ce deja vedem.”

Europa Liberă: Dar o coaliție PSRM, fracțiunea Partidului Șor ar dezavantaja socialiștii?

Corneliu Furculiță: „Coaliție, în sensul clasic al acestui lucru, ar putea să aibă loc doar atunci când există un acord corespunzător.”

Europa Liberă: Dvs. vreți să ne spuneți că nu există un asemenea acord?

Corneliu Furculiță: „Dar nu l-ați văzut și el nici nu există.”

Europa Liberă: Și nici nu ar putea să existe?

Corneliu Furculiță: „La moment, nu s-a discutat și nu discutăm un astfel de acord. Acesta ar prevedea că învestirea guvernului, partajarea funcțiilor în guvern, responsabilitățile, planul, proiectul, planul de lucru al guvernului. Nu se discută astfel de scenariu.”

Europa Liberă: Dar socialiștii sunt gata să facă un pas în direcția aceasta, ca să fie blagoslovită această alianță PSRM – Partidul Șor?

Corneliu Furculiță: „(râde) Spuneți cuvântul blagoslovită... Nu se discută la moment o astfel de alianță și nu va fi discutat niciun tip de alianță, atâta timp cât nu se dezleagă acest nod cu privire la înaintarea primului-ministru. Posibil, în parlament este și o alianță largă și s-a discutat, inclusiv, și în formatul acestor patru. Teoretic, noi putem să înaintăm un candidat la primul-ministru sprijinit de aceste patru fracțiuni...”

Europa Liberă: Cu care discutați acum?

Corneliu Furculiță: „...cu care discutăm acum. Ține doar de bunăvoința președintelui țării să-l înainteze în parlament, pentru a fi votat sau nevotat.”

Europa Liberă: Dar, cel mai probabil, sunt mai multe deosebiri decât asemănări, într-un caz și în altul, atunci când aceștia patru despre care vorbim ajung la un compromis și când PSRM și cei din Partidul Șor ajung ei la un consens. Ar fi diferențe mai multe.

Corneliu Furculiță: „Nu, eu vă spun un lucru – în cazul în care președintele țării ar spune că ea votează un candidat dacă vine din partea acestor patru sau trei formațiuni care se consideră autentice, eu vă asigur că în decurs de două zile aveți și guvernul, și programul, și miniștrii, și învestirea lui.”

Europa Liberă: Cât de lungă ar putea să fie viața unui asemenea executiv? Pentru că asta nu înseamnă că confruntări în parlament nu vor mai fi între cei care ajung, pe moment, la un consens.

Corneliu Furculiță: „Suficient de bine pentru a rezolva situația epidemiologică, pentru a rezolva situația epidemiologică, pentru a gestiona, în general, țara. Pentru că, vrem- nu vrem, chiar și acele alegeri anticipate oricum vor duce la crearea unui guvern de coaliție, care nu se va deosebi mult de acest guvern care ar fi astăzi. Haideți să vorbim așa cum este – anticipatele nu sunt o necesitate. Anticipatele sunt o promisiune electorală. Și anticipatele nu rezolvă fundamental situația din spațiul politic al R. Moldova.”

Europa Liberă: Dar promisiunea asta electorală a fost făcută și de PAS, și de PSRM, dacă ținem cont că aceste două fracțiuni ar trebui să găsească un compromis.

Corneliu Furculiță: „N-am auzit ca candidații în campania electorală prezidențială să se expună foarte franc asupra necesității desfășurării alegerilor anticipate. Nemijlocit în perioada care urmează după învestirea președintelui țării.”

Europa Liberă: Dar știți că mulți vă amintesc că dl Chicu a plecat din funcție doar pentru a fi declanșate alegeri parlamentare anticipate.

Corneliu Furculiță: „Noi am spus că e necesară o abordare mult mai largă a problemei cu forțele politice și le-am invitat pe toate la dialog.”

Europa Liberă: Dar democrații insistă pe ideea că din moment ce ei s-au retras de la guvernare și premierul și-a anunțat demisia, a făcut-o dl chicu doar din motivul că el nu mai vroia să fie în fruntea unui guvern sprijinit și de deputații partidului Șor, asta spun ei.

Corneliu Furculiță: „Asta-i declarația dlui Filip. Motivul din care a plecat Guvernul Chicu în demisie este decizia politică a Partidului Socialiștilor, care, la acel moment, reprezenta guvernul de unul singur, așa-i?”

Europa Liberă: Da când ați luat decizia, ce ați pus la baza acelei decizii? Pleacă în demisie dl Chicu pentru ca...?

Corneliu Furculiță: „Pentru ca să fie învestit un nou guvern, în care ar intra în discuție mai multe componente și forme politice.”

Europa Liberă: E clar.

Corneliu Furculiță: „Sau, dacă nu se ajungea la un consens, atunci trebuia să fie desfășurate alegeri anticipate, inclusiv.”

Europa Liberă: Dar de atunci consensul nu s-a găsit?

Corneliu Furculiță: „Cu regret, nu. Forțele politice astăzi nu au un consens în privința acestor activități în continuare. Am repetat și spun și acuma, sunt care pledează pentru învestirea unui guvern. Actorii politici acționează conform cu interesele lor, ale partidelor corespunzătoare. Cele care au șanse mai puține de a accede în viitorul parlament, evident, dorește să-și prelungească mai mult mandatul. Cei care sunt siguri de rezultat în cazul alegerilor anticipate, într-o formă sau alta, evident că admit și aceste alegeri anticipate. Deci, iată care este atârnarea forțelor politice față de anticipate. Evident că cei care sunt în afara parlamentului vor cât mai repede, pentru că ei nu au răbdare să vină cât mai repede în parlament. Dar în general, pentru respectarea unei culturi politice, ar trebui să conștientizăm că alegerile ar trebui să se desfășoare ordinar.”

Europa Liberă: Ordinar, în 2023.

Corneliu Furculiță: „În general, alegerile ar trebui să se desfășoare ordinar.”

Europa Liberă: Nu doar în ciclul ăsta?

Corneliu Furculiță: „Pentru a respecta un ciclu, pentru a da posibilitate unor forțe care au venit în parlament să-și execute mandatul în deplină perioadă. Și după aia poate să spună alegătorul care și-a făcut mai bine temele. Situația care este astăzi cu desfășurarea alegerilor anticipate este una mai mult indusă de către o parte a clasei politice, pentru că le convine, iarăși, le convine, din punctul lor de vedere, acuma, pentru că sunt pe valul acestor alegeri prezidențiale și ar avea posibilitatea să-și fortifice pozițiile în parlament. Dar trebuie să înțelegem: cardinal, situația în țară nu se modifică. Fiincă, indiferent, vor fi 32 de deputați din fracțiunea care se va numi doar PAS sau vor fi tot 32 de deputați care vor fi din PAS și DA, situația politică din țară, cardinal, nu se modifică.”

Europa Liberă: Dar se ia în calcul că, dacă totuși se ajunge la anticipate, următorul parlament rezultat în urma anticipatelor ar putea să fie mai reprezentativ și atunci, iarăși, să discute PAS și PSRM, eventual, ce fac mai departe?

Corneliu Furculiță: „Și ce ne încurcă să discutăm astăzi?”

Europa Liberă: Dar mai am o curiozitate: dacă o propuneți și insistați în continuare pe candidatura dnei Durleșteanu, aveți deja garnitura guvernamentală cu care să vină dumneaei?

Corneliu Furculiță: „Până când, dumneaiei are schița. Noi nu am discutat cu dumneaiei nemijlocit încă componența, dar am vorbit și reiterez aici că acesta ar fi un guvern tehnocrat. Nu vor fi membri de partid, fruntași din PSRM sau din alte partide. Va fi vorba despre niște specialiști care vin din mediul nepartinic.”

Europa Liberă: În spațiul public apăruseră și nume din partea Partidului Șor. Cine ar putea să facă parte din guvernul Marianei Durleșteanu?

Corneliu Furculiță: „Probabil cineva a lansat o ipoteză. Nu mă privește.”

Europa Liberă: Nu s-a discutat între două componente componența Guvernului Durleșteanu?

Corneliu Furculiță: „Niciodată nu se discută și nici nu s-a pus în discuție. Ați văzut și declarațiile dnei Durleșteanu.”

Europa Liberă: Le-am urmărit, da.

Corneliu Furculiță: „Ea solicită un sprijin larg în parlament și eu vă asigur că în cazul că ar fi nominalizată dna Durleșteanu candidat la funcția de prim-ministru, votul acestui guvern va fi mult mai larg decât semnăturile care au înaintat-o, ba chiar ar putea să fie 100 minus 15.”

Europa Liberă: Dle Furculiță, da am reținut și una din ultimele declarații pe care o făcea dna Durleșteanu, spunând că alegerile parlamentare bat la ușă.

Corneliu Furculiță: „Dna Durleșteanu a făcut un asemenea mesaj, probabil, văzând derularea situației politice.”

Europa Liberă: Înseamnă că nici ea nu are certitudinea că...

Corneliu Furculiță: „La moment, nu are nimeni certitudinea existenței sau inexistenței scenariului de a fi înaintată în calitate de prim-ministru.”