Carantina: opinii pro și contra
Guvernul interimar condus de Aureliu Ciocoi mai are o zi pentru a răspunde recomandării primite de la Consiliul Suprem de Securitate în frunte cu președinta Maia Sandu de a pregăti anunțarea stării de urgență din cauza pandemiei.
Guvernului i s-a recomandat să pregătească o listă de noi restricții anti COVID-19, dar și o listă de compensații pentru categoriile afectate. Propunerea făcută sâmbătă de șefa statului pe fundalul întețirii pandemiei a împărțit însă în câteva tabere deputații, cei care trebuie să ia decizia, socialiștii conducând tabăra celor care se opun unui lockdown. Dar cât de probabilă este introducerea stării de urgență?
Instituirea unui nou lockdown total, similar celui de acum un an, pare puţin probabilă, ideea fiind respinsă din start de mai multe forţe politice care trebuie să ia această decizie. Doar două formaţiuni parlamentare - PAS partid pro-prezidențial şi PD – optează pentru o carantină totală. Socialiștii, care critică cel mai vocal propunerea preşedintei Maia Sandu de a institui starea de urgenţă pentru 2 săptămâni, susţin că este una radicală şi că blocarea tuturor activităţilor economice va avea consecinţe economice şi sociale mai grave decât cele generate de pandemie. Platforma DA pune la îndoială că guvernul fiind unul demisionar ar fi capabil să gestioneze o eventuală stare de urgență. Vicepreşedintele acestei formaţiuni Alexandru Slusari susține că pentru instituirea unui lockdown ar fi necesar un guvern plenipotențiar care să asigure atragerea asistenței financiare externe și rectificări semnificative ale bugetului necesare pentru a acoperi costurile economice estimate de el la circa şase miliarde de lei. O altă formaţiune parlamentară grupul Pro Moldova condiționează sprijinirea instituirii carantinei cu soluții compensatorii pentru cetăţeni.
Instituirea lockdown-ului a fost exclusă luni de preşedinta socialistă a parlamentului Zinaida Greceanîi, care în ultima vreme își asumă un rol tot mai proeminent în procesul de guvernare convocându-l periodic pe premierul interimar Aureliu Ciocoi, inclusiv în această dimineață. Comunicatul de la parlament anunţă că cei doi au discutat eventualitatea instituirii unor restricții mai dure în măsură să limiteze răspândirea rapidă a virusului și să atenueze impactul pandemiei asupra mediului de afaceri și economiei, fără instituirea lockdown-ului.
Guvernul nu a anunțat deocamdată dacă intenționează să propună restricţii mai aspre, sau să meargă pe opţiunea mai radicală, cea de-ai cere parlamentului instituirea stării de urgență aşa cum i-a recomandat prioritar Consiliul Suprem de Securitate. Anterior premierul interimar Aureliu Ciocoi a insistat pe nevoia unui lockdown, ca cel de la începutul pandemiei, invocând apariția în R. Moldova a unor noi tulpini periculoase de virus.
„Lockdown, da. Vedeți, numărul de infectări crește și, din păcate, tulpina cu care ne confruntăm deja în Republica Moldova este una foarte agresivă, care necesită și acțiuni radicale. Avem două opțiuni: sau înăsprim dur de tot controlul referitor la respectarea normelor sanitare deja existente, sau mergem la măsuri mult mai restrictive, inclusiv de ordin punitiv”, declara Ciocoi într-un interviu pentru postul nostru de radio.
Reunit luni în şedinţă, Guvernul a dat curs unei alte recomandări a Consiliului Suprem de Securitate, cea de a fortifica Ministerul Sănătății prin numirea unor noi secretari de stat, după demisia incorpore a foștilor la finele anului trecut. Doi din cei trei secretari proaspăt numiți, medicii Igor Curov şi Denis Cernelea, sunt implicați direct în gestionarea crizei pandemice.
De la începutul pandemiei, starea de urgență care a impus carantină totală a funcționat timp de 2 luni în R. Moldova, fiind criticată de opoziție care a susținut că guvernarea a apelat la ea abuziv, fără însă să fi reușit să oprească pandemia.