Subvenții pentru microproducătorii agricoli
Guvernarea PAS îşi propune să aducă mai multă transparență în fondul de subvenţionare a agriculturii, să ofere posibilitate şi întreprinderilor micro sau fermelor de familie să acceseze ajutoarele oferite de stat, a declarat astăzi, în cadrul unei dezbateri publice organizate de comisia de profil, autorul inițiativei Vladimir Bolea, care şi este preşedintele comisiei. Ajustările la regulamentul de subvenţionare mai urmăresc stimularea zootehniei, sector aflat în declin, precum şi a proiectelor ce utilizează irigarea. Ce alte măsuri suplimentare conţin amendamentele propuse?
Microproducătorul agricol este definit în proiectul de lege elaborat de Vladimir Bolea drept persoana care deţine sau foloseşte 2 hectare de teren arabil sau 1 hectar de legume în câmp deschis, sau seră pe o suprafaţă de zece ari, sau fermă de 10 de vaci, sau 50 de porci/ oi/ capre. Aceste persoane ar urma să beneficieze de o linie separată de subvenţionare, poate ceva echivalent start-up-urilor, iniţiative sprijinite de stat menite să stimuleze dezvoltarea rurală, a spus Vladimir Bolea.
Este prea mult ca o astfel de mini-întreprindere să aibă atâtea vite, sugerează Aurelia Bondari, reprezentând Federaţia Agricultorilor. Ţările vecine România şi Ucraina oferă subvenţii de la trei capete şi mai multe. Majoritatea absolută a cantităţilor de lapte care ajung la procesare în R. Moldova este colectată de la familii care deţin vaci şi care în unele cazuri reprezintă singura lor sursă de existenţă.
Autorul iniţiativei a fost de acord, dar a menţionat că va insista pe câteva condiții.
Aurelia Bondari: „De la trei capete să se înceapă subvenţionarea. Această subvenționare trebuie să fie etapizată. Acei care trebuie să dezvolte ferme, în special cei mici, ei nu pot să-şi asume într-un an să aloce o investiție atât de mare. Noi exact aşa idee am promovat şi cu serele pentru legume şi a lucrat foarte bine, căci am început de la mai mici suprafeţe şi ei cu timpul s-au dezvoltat. Avem 93% de producere de lapte în sectorul casnic. Ce facem dacă nu susţinem deloc acest sector ca el să crească în ferme moderne?”
Vladimir Bolea: „Ideea dvs. cu trei animale evident este una interesantă, numai că noi subvenţionăm fermele care sunt în extravilan. Din cele 71 de mii de capete de animale pe care le avem cred că sunt foarte multe gospodării casnice care au acasă două-trei minim, sunt mulţi. Şi asta ar însemna că el trebuie să-şi facă gospodărie ţărănească şi automat el trebuie să îndeplinească o altă obligaţiune – să fie în extravilan cu ale lui trei vaci ca să poată primi această subvenţie. Evoluţia lui, din punctul meu de vedere, trebuie să fie în concordanţă cu interesele şi sănătăţii publice”.
Ministrul agriculturii, Viorel Gherciu, a declarat că regulamentul de subvenționare prevede stimularea asocierii în cooperative alocând un adaos de 50% din valoarea subvenției în cazul producătorilor care se asociază.
Reprezentanta Federaţiei agricultorilor, Aurelia Bondari, s-a arătat convinsă că această măsură de una singură nu va trezi interesul pentru cooperare. În prezent ar exista 45 de asociații de producători, toate create la insistenţa finanțatorilor externi. Bondari a cerut mai multe stimulente fiscale sau alte facilități în primii cinci ani de activitate, de exemplu. De asemenea, potrivit ei, trebuie unificat TVA-ul din agricultură, care creează dificultăți. Cooperarea poate micșora acele discrepanțe sociale care există între mediul urban-rural şi poate revigora clasa de agricultori aflată în derivă, mai opinează ea, doar că autorităților ar trebui s-o promoveze mai activ.
Unii experți prezenți la dezbatere s-au arătat îngrijorați de ideea ca să fie recepționate cereri doar în limita fondului disponibil pentru anul în curs, când există deja o tradiție de a transfera datorii de sute de milioane de lei dintr-un an în altul. Reprezentanții puterii au negat acest lucru, invocând că vor cere suplimentarea fondului la rectificarea bugetului de la jumătatea anului.
Fostul ministru democrat al agriculturii Nicolae Ciubuc crede că amendamentele PAS ar pune pe baricade producătorii mici şi pe cei mari şi mijlocii, în loc să ofere stimulente în cazul primilor.
„Să venim noi şi să spunem că tăiem de la producătorii mari sau să-i trecem prin filtru, are 15 hectare, vseo, stai pe stop! Nu cred că e corect şi nu cred că o să ajute la creşterea investiţiilor şi la agricultură mai competitivă, şi la exporturi pentru ţara noastră, pentru că până la urmă, vrem-nu vrem, trebuie să recunoaştem producătorii care au capacităţi şi potenţial de investiţii, şi calitate, ei şi exportă. Ei au pus accent pe investiţii şi au crescut”.
Directoarea adjunctă a Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură, Diana Coşalâc, a spus că orice dosar indiferent de statutul antreprenorului se examinează în baza aceluiaşi criteriu: corectitudinea.
„Doar că mergând domnii demnitari în teritoriu dau de tot mai mulţi producători agricoli mici care nu prea dispun de lichidităţi ca să-şi dezvolte afacerea, deci problema este aici. Spun că fac investiţia, dar de ce trebuie să vină tocmai la anul. Sau când aude de plafon de 5 milioane de lei. O, sunt producători mari care iau 5 milioane, iar eu mic n-am reuşit în acest an să beneficiez de cele 20 de mii de lei fiindcă a venit un alt producător maare şi a accesat 5 milioane. Vorbesc din ce spun producătorii agricoli. Dar vreau să va aduc toată certitudinea că AIPA examinează dosarul indiferent că e de 7 mii de lei, 3 mii de lei sau 5 milioane de lei şi noi nu marginalizăm pe nimeni. 65% din solicitanţii noştri sunt producători mici”.
Potrivit ministrului agriculturii, Viorel Gherciu, în acest an din cele peste opt mii de dosare depuse pentru a primi subvenţii doar 300 au beneficiat de ajutor pentru prima dată. Patru din zece dosare revin unui producător mic. Aceste date pot întări percepţia că ar exista întreprinderi favorizate pentru astfel de ajutoare, lucru pe care actuala guvernare îl vrea depăşit.