Explozii înregistrate înainte de scurgerile de gaz din Marea Baltică
Legat de activitatea seismică din 27 septembrie, Bjorn Lund, seismolog la Centrul național de seismologie al Suediei (SNSN) a spus că „a fost fără îndoială vorba de explozii”.
Pe 26 septembrie seara târziu, magistrala Nord Stream2 s-a depresurizat, lucru care s-a întâmplat câteva ore mai târziu și la magistrala Nord Stream1. Inspecțiile au detectat scurgeri la ambele conducte în apropiere de insula Bornholm.
Scurgerile au generat temeri legate de un posibil sabotaj, în contextul înrăutățirii crizei energetice din Europa, după ce țările occidentale au renunțat la importurile de gaze rusești, ca răspuns la invazia neprovocată declanșată de Rusia în Ucraina.
Moscova a redus livrarea de gaze către Europa prin Nord Stream1, înainte de a o suspenda total în luna august, pretinzând că sancțiunile occidentale impuse Moscovei au creat dificultăți de ordin tehnic.
Noua magistrală Nord Stream 2 a fost terminată recent, dar Germania a renunțat să mai importe gaz prin ea cu câteva zile înainte de declanșarea războiului din Ucraina în februarie.
Cu toate acestea, ambele magistrale conțin încă gaze sub presiune.
Compania Nord Stream AG, care operează cele două magistrale, a declarat pe 27 septembrie că trei linii ale sistemului de conducte de gaz Nord Stream au suferit pagube „fără precedent” într-o singură zi, adăugând că e imposibil de spus când va fi restaurată capacitatea de lucru a rețelei de gaze.
La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a spus pe 27 septembrie că nu exclude posibilitatea ca aceste scurgeri să se datoreze unui sabotaj, posibilitate susținută și de șefa guvernul din Danemarca Mette Frederiksen și de premierul Poloniei Mateusz Morawiecki.