Jiři Našinec: „Din cele peste 50 de cărți pe care le-am tradus, am tradus numai trei sau patru la comandă…”
Acum cîteva zile cunoscutul traducător Jiri Nasinec a împlinit 70 de ani. Iulian Ciocan a stat de vorbă cu cel care a tradus peste 50 de volume din literatura română, cîştigător al Premiului Magnesia Litera (2007), Premiul pentru cea mai bună traducere în limba cehă.
Europa Liberă: Jiří Našinec, ești unul dintre cei mai importanți traducători de literatură română, ai reușit să publici în Cehia un număr impresionant de cărți ale autorilor români. Totuși, cât de mare e interesul cititorului ceh față de literatura română?
Jiří Našinec: „Păi, în momentul de față e foarte greu de spus, fiindcă există peste 2.400 de edituri, așa că, pentru o țară cu zece milioane de locuitori, e prea mult, şi tirajele sunt foarte mici. Asta pe de o parte. Eu, de obicei, public numai la edituri din astea mici, ale căror costuri de producție sunt reduse față de cele mari, bineînțeles, și niciodată nu aflu la ce tiraj a apărut cartea respectivă. În plus, aceste edituri, unde public de obicei, nu prea au bani, nu prea au resurse pentru publicitate și cartea care nu prea are cronici, nu este într-un fel promovată, pe de altă parte, ai impresia că nici nu a apărut, așa că nu pot să spun. Cei care, mă rog, sunt interesați în acest domeniu, bineînțeles, află, găsesc posibilitatea de a ajunge la o informație, așa că noi, eu ca membru al Asociației Cehia-România, facem ce putem ca să promovăm orice carte nouă din literatura română care apare, prin buletinul nostru, facem un fel de publicitate.
Facem ce putem ca să promovăm orice carte nouă din literatura română...
Bineînțeles, există niște nume mari, cum ar fi Mircea Eliade, acolo nu ai nevoie de niciun fel de publicitate, astea se vând ca pâinea caldă, pentru că fac parte dintr-o seamă de cărți care sunt recomandate spre a fi citite la universitate, de exemplu, la fel de fel de domenii, la Istoria religiilor, la Filozofie, la Culturologie ș.a.m.d. Dar ca să pot da un răspuns obiectiv, în momentul de față nu sunt în stare.”
Europa Liberă: Cum e relația traducător-editură? Dvs. le propuneți să publice un autor sau există edituri care vor ele să publice un autor român?
Jiří Našinec: „Eu din cele peste 50 de cărți pe care le-am tradus, am tradus, mi se pare, numai trei sau patru la comandă, așa că de obicei vin eu cu o propunere.”
Europa Liberă: Deci, sunteți și un fel de agent literar?
Jiří Našinec: „Da, într-un fel.”
Europa Liberă: Ați pomenit aici de Mircea Eliade. Ce alți autori români sunt oarecum mai cunoscuți în Cehia?
Jiří Našinec: „Liviu Rebreanu, de exemplu. Și, bineînțeles, de Liviu Rebreanu a apărut, de exemplu, romanul „Ion”, a apărut încă înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, vreo patru ani după apariția în România. Înaintea războiului a apărut și „Pădurea spânzuraților”. Bineînțeles, în epoca comunistă cel mai cunoscut autor era Zaharia Stancu, pe atunci președintele Uniunii Scriitorilor, și pentru cei care sunt interesați de filozofie – e cunoscut, de exemplu, Emil Cioran.”
Europa Liberă: Ați tradus vreo șapte autori basarabeni, dacă nu mă înșel. De unde vine interesul / apetența asta pentru autorii din Republica Moldova? Au ei ceva în plus în comparație cu cei din România?
Jiří Našinec: „Pentru mine a fost un fel de datorie morală, fiindcă înaintea anului ’89, înaintea revoluției, în Cehia apărea numai Ion Druță și acesta pe deasupra tradus din rusește, nu din românește, așa că trebuia să vină cineva care să arate că în Basarabia se scrie și altă literatură decât cea neosămănătoristă.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă acum în Cehia cu editurile și librăriile? Cum rezistă literatura din Cehia în pandemie?
Jiří Našinec: „Nu știu cât de mult rezistă, se pare că librăriile mici sunt cel mai mult în pericol, fiindcă, bineînțeles, Târgul de Carte a fost paralizat, cărțile se vindeau numai pe internet și, dacă trebuie să plătești în mod regulat o chirie destul de mare, s-ar putea să dai faliment, până la urmă. Dar acum s-au deschis deja librăriile.”
Europa Liberă: Și intră lumea în librării?
Jiří Našinec: „Intră, intră... Da, am văzut ieri câteva reportaje la televizor. Greu de spus cine supraviețuiește în această urgie dintre librari.”
Europa Liberă: Și o ultimă întrebare: cum vede Jiří Našinec situația literaturii cehe pe piața de carte românească? Vă întreb, pentru că nu știu dacă literatura cehă beneficiază de un Jiří Našinec care s-o traducă la fel de generos în limba română.
Jiří Našinec: „Este! Este Anca Irina Ionescu, care are o forță inepuizabilă, care traduce nu numai literatură actuală, dar chiar din literatura din Evul Mediu. A tradus din Jan Patocka şi Comenius. Deci, e un vulcan, nu e traducător, dar nu știu ce priză poate să aibă literatura cehă în România.
Greu de spus cine supraviețuiește în această urgie dintre librari...
Bineînțeles, dacă e vorba de un Milan Kundera sau de un Hrabal e altă mâncare de pește.”
Europa Liberă: Da, ăștia sunt autori vestiți, cunoscuți...
Jiří Našinec: „Da, da, da...”
Europa Liberă: Bine, Jiří Našinec. Vă mulțumim pentru acest interviu!
Jiří Našinec: „Pentru puțin. Numai bine, să supraviețuim cu succes…”