TikTok face prăpăd într-o altă țară din Europa: Un clip viral decide alegerile
Cel mai tânăr prim-ministru al Irlandei, Simon Harris, numit şi „taoiseach TikTok”, a crezut probabil că are victoria asigurată în alegerile generale din Irlanda, care au loc vineri, şi totul părea să meargă conform planului până săptămâna trecută, când a devenit viral un clip în care Harris se îndepărtează de Charlotte Fallon, o asistentă medicală vizibil supărată, care încerca să îi pună întrebări în timpul campaniei, relatează CNN, informează News.ro.
Prezentat ca premierul (taoiseach) TikTok, Harris şi-a folosit ultimele şapte luni, de când se află la putere, pentru a încerca să reasigure populaţia tânără a Irlandei că, la 38 de ani, le înţelege frustrările cu privire la probleme-cheie precum criza persistentă a locuinţelor, o problemă separată de costul ridicat al vieţii.
Totul părea să decurgă conform planului, partidul său politic, Fine Gael, aflându-se la un nivel ridicat în sondaje, până săptămâna trecută, însă, când a devenit viral un clip în care Harris pare că evită să mai discute cu Charlotte Fallon, o asistentă medicală vizibil supărată, care încerca să îi pună întrebări în timp ce premierul era în campanie.
În ciuda faptului că Harris a revenit la Fallon şi şi-a cerut scuze public, Jennifer Bray, o jurnalistă care lucrează pentru ziarul Irish Times şi care l-a urmărit pe Harris în campanie, a declarat pentru CNN că accidentul viral a fost de departe „momentul definitoriu al campaniei electorale din 2024”. Personalităţi de top din cadrul partidului lui Harris au devenit rapid îngrijorate că „alegătorii indecişi vor vedea clipul şi se vor îndoi de sinceritatea sa ca lider”, a adăugat Bray.
Chiar şi înainte de aceasta, partidul de centru-dreapta Fine Gael a avut mult de lucru în încercarea de a prelungi o perioadă de 14 ani de când se află la putere. În ultimele alegeri s-a menţinut la putere numai prin acorduri de coaliţie complexe.
Dacă va avea succes la scrutinul de vineri, partidul va atinge un nou record în politica irlandeză, potrivit lui David Farrell, profesor de politică la University College Dublin.
Comentatorii politici spun că există totuşi o perspectivă foarte reală ca partidul să cadă victimă „blestemului mandatului”, care a făcut ca partidele politice în exerciţiu din întreaga lume să nu reuşească să se menţină la putere în alegerile din acest an.
„VOLATILITATE URIAȘĂ” ÎN RÂNDUL ELECTORATULUI
Vineri, Irlanda alege 174 de membri ai parlamentului (TD) prin sistemul de reprezentare proporţională, într-un singur scrutin.
Un sondaj publicat luni de ziarul Irish Times a constatat o scădere cu 6 puncte a sprijinului pentru partidul premierului, cu doar cinci zile înainte de alegeri. Cele trei partide principale, Fianna Fáil, Fine Gael şi Sinn Féin erau cotate la 21%, 19% şi, respectiv, 20%. Partidele mici şi independenţii reprezentau restul de 40%.
Un sondaj de opinie realizat miercuri plasa Fine Gael al lui Harris la 20%, la egalitate cu Sinn Fein şi imediat după principalul său partener de coaliţie, Fianna Fail, cu 21%.
Un rezultat aproximativ similar în 2020 a determinat cele două partide de centru-dreapta să guverneze fără rivalul de stânga Sinn Fein şi şi-au dublat promisiunea de a face acest lucru şi de data aceasta.
Principalul risc pentru menţinerea lor la putere ar fi ca o scădere a sprijinului pentru Fine Gael în ultimele două săptămâni ale campaniei să se agraveze, un pericol accentuat de faptul că aproximativ jumătate dintre actualii săi parlamentari nu doresc realegerea, lăsând partidul dependent de candidaţi mai puţin cunoscuţi.
Pe durata vieţii republicii irlandeze, guvernul a fost condus de cele două partide de centru, fie de Fine Gael, fie de Fianna Fáil, cu o coaliţie istorică ce a inclus Partidul Verde în 2020.
Născute din cele două tabere care au luptat una împotriva celeilalte în războiul civil irlandez, care s-a încheiat în 1923, cele două partide au acum multe asemănări în ceea ce priveşte politica. De-a lungul anilor, ambele au adoptat o poziţie centristă.
În timp ce se afla la putere, Fine Gael a supervizat o politică economică mai liberală, în timp ce Fianna Fáil a avut tendinţa de a înclina mai mult spre partea tradiţional conservatoare, deşi ambele s-au dovedit maleabile.
„Aceasta este o caracteristică neobişnuită, deoarece în majoritatea celorlalte democraţii europene, partidele de centru sunt foarte slabe”, explică Farrell.
La alegerile din 2020, spre surprinderea generală, partidul de opoziţie Sinn Féin a câştigat votul popular, dar a fost împiedicat de principalele partide politice, care au refuzat să intre în guvern împreună cu el.
Înainte de votul de vineri, Mike Miley, şeful departamentului de afaceri publice al firmei de strategie Teneo din Irlanda şi fost ofiţer de presă al Fine Gael, a descris posibilităţile de coaliţie ca fiind „vaste şi ample”, subliniind că „cu excepţia unui guvern de extremă stânga condus de Sinn Féin”, orice coaliţie va trebui să includă două dintre cele trei partide majore.
Întrebarea majoră este cine cu cine va fi dispus să se asocieze. Această campanie electorală a dezvăluit o „volatilitate uriaşă în rândul publicului irlandez”, a declarat Bray. „Alegătorii doresc să vadă acţiuni pe termen lung privind criza locuinţelor şi a persoanelor fără adăpost, dar nu sunt siguri care partid oferă o cale viabilă spre schimbare”, a adăugat ea.
LUPTĂ PENTRU INFLUENŢĂ ÎN SOCIAL MEDIA
O arenă cheie în care politicienii irlandezi au luptat pentru voturi este cea a reţelelor sociale. Simon Harris s-a mândrit cu utilizarea prolifică a unor platforme precum Tik Tok şi Instagram. Cu toate acestea, experţii în social media au subliniat că unii dintre adversarii săi politici, cum ar fi Holly Cairns, în vârstă de 35 de ani, liderul Partidului Social Democrat, şi Mary Lou McDonald, liderul Sinn Féin, au niveluri de implicare mult mai ridicate.
„Cairns are genul de cifre care ar fi de invidiat de orice marcă sau creator de conţinut în ceea ce priveşte implicarea”, a declarat Donagh Humphreys, şeful pentru inovaţie digitală şi socială la agenţia de marketing pentru tineri Thinkhouse.
Alegătorii tineri au fost cei care au contribuit la schimbările sociale progresiste ce au definit istoria recentă a Irlandei, cum ar fi legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi abrogarea interdicţiei privind avortul.
De data aceasta, spune Farrell, orice nou guvern va moşteni un alt tip de ţară. „Cu siguranţă cred că Irlanda marilor schimbări sociale – a avortului, a căsătoriilor între homosexuali şi a divorţului – este probabil apusă acum, pentru o vreme”, a declarat el pentru CNN.
Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la potenţialul şoc economic pe care l-ar putea declanşa o viitoare preşedinţie a lui Donald Trump în Statele Unite.
Trump nu a făcut niciun secret din planurile sale de a atrage înapoi acasă firmele americane care au sedii în străinătate, ceea ce va fi cu siguranţă o lovitură pentru economia irlandeză, care a atras mult timp companiile de tehnologie americane cu rata sa competitivă a impozitului pe profit.
CE PROBLEME AU ALEGĂTORII
Bray spune că alegerile din 2024 au fost marcate, în consecinţă, de o „anxietate în rândul electoratului cu privire la ceea ce ar putea urma, împreună cu întrebări tot mai mari cu privire la viziunea pe termen lung pentru ţară”.
O campanie plină de paşi greşiţi, culminând la sfârşitul săptămânii trecute cu clipul viral în care Harris se îndepărtează de asistenta exasperată, a costat Fine Gael un sfert din sprijinul său de la începutul campaniei.
Partidele guvernamentale s-au confruntat cu o frustrare generalizată în timpul campaniei din cauza incapacităţii lor de a transforma cele mai sănătoase finanţe publice din Europa în servicii publice mai bune, precum asistenţă medicală, locuinţe mai accesibile şi sprijin adecvat pentru persoanele vulnerabile, scrie Reuters.
Fine Gael şi Fianna Fail, foste rivale care au condus fiecare guvern în decursul unui secol, vor avea probabil nevoie de cel puţin un alt partid mai mic pentru a obţine o majoritate. Acestea guvernează în prezent cu Partidul Verde.
„Cred că este posibil să avem un guvern format din trei partide, dar acest lucru este în mâinile oamenilor”, a declarat miercuri liderul Fianna Fail şi vicepremierul Micheal Martin.
Un sondaj la ieşirea de la urne urmează să fie publicat la scurt timp după încheierea votării, vineri, la ora 2200 GMT (24.00, ora României), urmând ca rezultatele complete să fie publicate în weekend.