Merz: „Europa nu stă la mila marilor puteri”

Europenii au trecut prin câțiva ani dificili, iar Revelionul nu a adus prea multe îmbunătățiri, având în vedere că Rusia bombardează în continuare Ucraina, au loc noi acte de sabotaj asupra cablurilor submarine, iar Washingtonul se îndepărtează tot mai mult de aliații săi de lungă durată din UE, scriu jurnaliștii Kyiv Post.

În timp ce blocul comunitar este presat pe mai multe fronturi, cancelarul german Friedrich Merz a calificat momentul actual drept o „schimbare epocală”, sugerând că viitoarele cărți de istorie vor considera anul 2025 drept începutul unui nou capitol în afacerile europene.

Și președintele francez Emmanuel Macron a vorbit despre un „spirit al vremurilor” sumbru, marcat de „revenirea imperiilor, erodarea ordinii internaționale și o lume a războaielor comerciale”.

De la Paris la Varșovia, liderii blocului au afișat o atitudine curajoasă în discursurile lor de sfârșit de an, încercând să găsească un echilibru între sinceritatea cu privire la amploarea provocărilor cu care se confruntă Europa și proiectarea unei imagini de forță prin unitate.

„Un război teribil face ravagii”, a avertizat Merz în discursul de sfârșit de 2025. „Agresiunea Rusiei a fost și este parte a unui plan îndreptat împotriva întregii Europe. Germania se confruntă, de asemenea, zilnic cu sabotaje, spionaj și atacuri cibernetice.”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a vorbit despre un „spirit al vremurilor” sumbru, marcat de „revenirea imperiilor, erodarea ordinii internaționale, o lume a războaielor comerciale… și o instabilitate crescândă”.

„Pacea are un cost, dar războiul costă întotdeauna mai mult”, a declarat președintele Poloniei, Karol Nawrocki, îndemnând aliații săi din NATO și din Europa să rămână ferm pe poziții atât din punct de vedere economic, cât și militar.

Dar optimismul de fațadă nu a putut ascunde norii negri care se adună la orizontul Europei.

Blocați între Washington și Kremlin, în timp ce Beijingul acționează deschis în Taiwan, liderii UE se pregătesc pentru un alt an dificil, remarcă jurnaliștii Kyiv Post.

„Parteneriatul nostru cu SUA, care a fost mult timp garantul de încredere al securității noastre, se schimbă”, a recunoscut Merz.

Pentru a nu ceda pesimismului într-o seară care este, în mod tradițional, una de sărbătoare, liderul german a subliniat: „Nu suntem la mila marilor puteri”.

Cât timp poate dura însă această alianță?

Cu cariera politică în declin, Macron și-a îndemnat compatrioții să „rămână fideli valorilor pe care le prețuim – umanitatea, pacea și libertatea”.

Președintele francez, aflat într-o situație dificilă, a promis vigilență împotriva interferențelor străine în perioada premergătoare alegerilor.

El riscă să fie înlocuit de partide care consideră că nici NATO, nici UE nu ar trebui să existe.

Diviziunea nord-sud

Între timp, premierul spaniol Pedro Sanchez s-a abținut de la declarații grandioase despre luptele militare ale blocului și s-a concentrat în schimb pe apărarea bilanțului său, pe fondul acuzațiilor tot mai numeroase de corupție împotriva cercului său restrâns.

„Acest guvern v-a îmbunătățit viața lună de lună. Spania crește ca niciodată”, a declarat Sánchez.

El a respins cererile de alegeri anticipate din partea liderilor opoziției – și chiar din cadrul propriei coaliții de stânga – și a subliniat că în 2026 guvernul „va continua să lucreze fără încetare”.

În Italia, președintele Sergio Mattarella, în vârstă de 84 de ani, căruia i s-a interzis să se pensioneze, și-a îndemnat concetățenii să-și prețuiască țara.

Având în vedere că peste 440.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani au părăsit Italia în ultimii 15 ani, el a făcut apel la tineri să „se simtă responsabili, la fel ca generația care a construit Italia modernă acum optzeci de ani”.

La urma urmei, capacitatea Europei de a se apăra este în ultimă instanță legată de puterea economiei sale, avertizează germanii – legând reducerea birocrației, scăderea impozitelor și energia ieftină de puterea armelor blocului.

„Puterea țării noastre depinde, de asemenea, în mare măsură de producția noastră economică”, a spus Merz.

„Prin urmare, le ușurăm povara în ceea ce privește impozitele, prețurile energiei și birocrația.”