Parlamentul UE cere tragerea la răspundere a liderilor ruși pentru crime de război
Parlamentul European a condamnat, printr-o rezoluție adoptată joi, atacurile repetate ale Rusiei asupra obiectivelor civile din Ucraina și a cerut tragerea la răspundere a liderilor ruși și a aliaților acestora pentru crimele comise în timpul războiului.
Documentul a fost adoptat cu 446 de voturi pentru, 63 împotrivă și 52 de abțineri. Eurodeputații au denunțat atacurile sistematice asupra zonelor rezidențiale, infrastructurii energetice, spitalelor și altor servicii esențiale din Ucraina și au cerut Rusiei să înceteze aceste lovituri.
Potrivit rezoluției, războiul de agresiune al Rusiei reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional. Parlamentul European susține că liderii ruși și aliații lor trebuie să răspundă pentru crima de agresiune, crime de război, crime împotriva umanității și alte încălcări internaționale.
Eurodeputații și-au exprimat sprijinul pentru crearea și funcționarea Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei și au îndemnat toate statele membre ale Uniunii Europene să se alăture acestui mecanism.
Parlamentul European a salutat activitatea Comisiei internaționale independente pentru Ucraina a ONU, a Eurojust și a organizațiilor societății civile care documentează presupusele încălcări ale drepturilor omului și colectează probe pentru tragerea vinovaților la răspundere.
Rezoluția subliniază că responsabilitatea trebuie să-i vizeze nu doar pe cei care au comis direct crimele, ci și pe cei care le-au facilitat. Printre aceștia ar putea fi incluși actori politici, militari și juridici de rang înalt, inclusiv membri ai Dumei de Stat a Rusiei sau ai Curții Constituționale ruse.
Eurodeputații și-au reafirmat sprijinul pentru ancheta Curții Penale Internaționale privind presupusele crime de război, crime împotriva umanității sau acte de genocid comise în Ucraina. Totodată, Parlamentul European a amintit că statele membre ale UE au obligația, în baza Statutului de la Roma, să aresteze și să predea persoanele vizate de mandate emise de Curtea Penală Internațională, dacă acestea se află pe teritoriul lor.
În același timp, rezoluția cere o mai bună coordonare între mecanismele de tragere la răspundere, pentru a evita suprapunerile, a spori eficiența anchetelor și a reduce impactul asupra victimelor și martorilor.
Parlamentul European a salutat și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că măsurile restrictive nu trebuie ridicate înainte ca un acord de pace să fie negociat și aplicat integral.
Eurodeputații au cerut Uniunii Europene să combată tentativele de ocolire a sancțiunilor și au solicitat Comisiei Europene și statelor membre să aplice strict măsurile restrictive împotriva Rusiei. Aceștia consideră că sancțiunile ar trebui extinse asupra tuturor persoanelor și entităților ale căror decizii au permis sau au contribuit la comiterea unor infracțiuni grave împotriva ucrainenilor.
Tot joi, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul pentru înființarea Comisiei internaționale de reparații pentru Ucraina, printr-un vot separat: 465 de voturi pentru, 57 împotrivă și 47 de abțineri. Mecanismul ar urma să examineze posibilitatea compensării victimelor civile ale războiului.
După aprobarea Parlamentului European, statele membre ale UE pot adopta în Consiliu decizia de încheiere a convenției în numele blocului comunitar.
Comisia de reparații urmează să fie inaugurată pe 14 mai, la Chișinău, în marja celei de-a 135-a sesiuni a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.