Vor începe exploatarea în cel mai scurt timp

O dezbatere publică a avut loc, miercuri, în oraşul bulgăresc Kavarna în legătură cu un proiect de extracţie a gazelor naturale în sectorul românesc al Mării Negre. La consultările publice, au participat reprezentanţi ai Ministerelor Mediului şi Apelor din Bulgaria şi România, experţi ai companiei care a întocmit raportul de evaluare a impactului asupra mediului, precum şi reprezentanţi ai companiei investitoare.

Proiectul prevede construirea a două sonde în Marea Neagră, situate la 165 de kilometri de graniţa terestră cu Bulgaria şi la 144 de kilometri de apele teritoriale bulgare. La dezbaterea publică, au fost prezenţi şi membrii organizaţiei Greenpeace din ambele ţări. Proiectul începe în 2027 și va costa 4 miliarde de euro În cadrul discuţiei, a fost sublinit faptul că zăcământul descoperit este estimat la 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar exploatarea sa este preconizată să înceapă în 2027. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 3,8 – 4 miliarde de euro, urmând să fie construită o conductă cu o lungime de 160 de kilometri. Potrivit companiei investitoare, platforma din Marea Neagră nu va dispune de personal şi va fi operată de la distanţă.

Agenţia care a întocmit raportul privind impactul asupra mediului a indicat că în ceea ce priveşte toţi indicatorii investigaţi – emisii nocive în aer, zgomot subacvatic, scurgeri accidentale şi altele – riscul este minim. Maia Gadjeva, reprezentantul Ministerului Mediului şi Apelor de la Sofia, a declarat că au fost trimise întrebări suplimentare din partea Bulgariei cu o solicitare de completare a raportului şi că nu au existat obiecţii la raportul completat. Organizaţiile Greenpeace din Bulgaria şi România au adresat o serie de întrebări legate de proiect şi de siguranţa acestuia. Meglena Andonova, directorul organizaţiei din Bulgaria, a susţinut că nu este clar care va fi efectul proiectului asupra climei.
Colegii săi români au indicat că au solicitat în instanţă accesul la un raport de analiză chimică a substanţelor folosite la separarea gazului de apă. Sursa: Revista Presei Rador Radio România