Ucraina adoptă legea „anti-oligarhi” dar eficiența ei este deja pusă sub semnul întrebării
Legea anti-oligarhi adoptată joi de Rada de la Kiev își propune să „prevină riscurile la adresa securității naționale generate de influența excesivă” a oligarhilor, potrivit site-ului legislativului ucrainean.
Ea a fost adoptată în Radă în lectura a doua, finală, la numai o zi după ce indivizi înarmați au deschis miercuri focul asupra mașinii în care se afla un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, Serghii Șefir.
Noua lege fusese propusă de președinție anul acesta, când Zelenski a anunțat o nouă campanie împotriva autorității oligarhilor ucraineni, acuzându-i că exercită un control exagerat asupra economiei.
„Ucraina este deschisă afacerilor mari, dar nu și influenței oligarhilor asupra oficialilor, politicienilor și presei”, a scris joi Zelenski pe Twitter, salutând adoptarea legii.
„Cred că am mai făcut un pas spre a scăpa de acest fenomen”, a adăugat el.
Potrivit legii, indivizii desemnați ca „oligarhi” nu vor mai avea voie să finanțeze partide politice sau să participe la privatizarea marilor companii.
Oligarh este considerat oricine îndeplinește trei din patru criterii enumerate de lege, anume: proprietate cu scop de profit asupra unei companii de monopol, influență semnificativă asupra presei, participare la activități politice și o avere de peste 2,4 miliarde de hrivne (cam 87 de milioane de dolari).
Căderea de a desemna cine e oligarh revine unei structuri condusă de șeful statului, Consiliul Național de Securitate și Apărare.
Legea cere oficialilor (inclusiv președintelui, premierului, guvernatorului Băncii Naționale) să declare orice „contact” cu o persoană desemnată drept oligarh.
Potrivit AFP, printre cei care ar putea fi vizați de noua lege se numără cel mai bogat ucrainean, Rinat Ahmetov, magnatul Igor Kolomoisky sau fostul președinte Petro Poroșenko – un critic activ al lui Zelenski.
Unii se îndoiesc însă că legea va avea efectul scontat, spunând că criteriile pentru desemnarea „oligarhilor” sunt prea vagi, și că adevăratul ei scop este consolidarea puterilor prezidențiale.
„Nu văd cum ar putea această lege să submineze la modul practic abilitatea oligarhilor de a influența” guvernarea țării, a spus Glib Vișlinski, care conduce un centru de studii economice, la Kiev.
El a mai spus că legislația adoptată joi este mai degrabă „o carte nouă în jocurile de putere cu oligarhii”, nu vreun instrument real pentru distrugerea lor.
Deputatul din opoziție Oleksi Goncearenko, din partidul lui Poroșenko , a spus că noua lege, a cărei aplicare se va subordona președintelui, va crea, de fapt, mai multă corupție.
Ambasadoarea britanică la Kiev, Melinda Simmons, a scris pe Twitter că noua lege ar putea ajuta la reducerea „efectelor nocive ale intereselor ascunse”, dar pentru asta „va trebui aplicată în mod legal și apolitic”.
„O transparență sporită, măsuri hotărâte anti-monopol, competiție reală în sectorul energetic, o radioteleviziune publică puternică și, desigur, reforma judiciarului, toate acestea vor fi necesare pentru a face din acest pas o realitate durabilă”, a mai apreciat ambasadoarea.
Votul a venit la o zi după ceea de oficialii spun că a fost o tentativă de asasinare a consilierului prezidențial SerghiiȘefir. El a scăpat nevătămat din incidentul petrecut lângă un sat la sud de Kiev, în care asupra mașinii s-au tras 10 gloanțe, dar șoferul a fost rănit grav.
Șefir, în vârstă de 57 de ani, este un fost scenarist care se cunoaște de multă vreme cu comicul devenit politician Zelenski.
Zelenski, aflat în acel moment în Statele Unite, a promis „o ripostă fermă”.
Noua lege a fost adoptată în aceeași zi în care o structură de control financiar a Uniunii Europene a spus într-un raport că blocul cu 27 de membri ar trebui să ia măsuri împotriva oligarhilor aflați în spatele „marii corupții” din Ucraina – țară care primește de la UE asistență financiară de miliarde de euro.
Raportul Curții Europene de Audituri mai spus că sprijinul masiv al UE pentru reforme în Ucraina s-a dovedit „ineficient” în combaterea corupției, care văduvește visteria fostei țări sovietice de miliarde de euro anual.
Raportul mai spune că deși Bruxelles-ul a fost conștient tot timpul de legăturile dintre oligarhi, oficiali de rang înalt, politicieni, magistrați și companiile de stat din Ucraina, UE nu a reușit să pună la punct o strategie „reală” pentru combaterea corupției de rang înalt în vecina ei de la est.